Muzica. Zgomot
ianuarie 3, 2012
Motiv: De cateva saptamani caut un anumit fel de muzica: soft, tingling, warm, vivacious, happy. Nu gasesc. Poate ca nu exista.
Din Kundera:
“Schonberg era constient de existenta bacteriei. In 1930, el scria: “Radioul este un dusman, un dusman nemilos care inainteaza implacabil si impotriva caruia orice rezistenta este zadarnica”; radioul “ne indoapa cu muzica [...] fara sa se intrebe daca avem sau nu pofta s-o ascultam, daca avem posibilitatea s-o percepem”, astfel ca muzica a devenit un simplu zgomot, un zgomot printre alte zgomote.
Radioul a fost paraiasul cu care a inceput totul. Au aparut apoi alte mijloace tehnice pentru inregistrarea, copierea, multiplicarea, amplificarea sunetului, iar paraul s-a transformat intr-un fluviu imens. Daca, altadata, ascultam muzica de dragul muzicii, acum ea urla peste tot si tot timpul, ” fara sa se intrebe daca avem pofta s-o ascultam”, urla in difuzoare, in masini, in restaurante, in lifturi, pe strazi, in salile de asteptare, in salile de sport, in urechile astupate de casti, muzica rescrisa, reorchestrata, scurtata, sfasiata, fragmente de rock, de jazz, de opera, puhoi in care totul se amesteca fara sa stim cine a compus-o [muzica devenita zgomot este anonima], fara sa-i distingem inceputul sau sfarsitul [muzica devenita zgomot nu are forma]: apa murdara a muzicii in care muzica moare.”
Poate ca trebuie sa mi-o creez, muzica mea calda si vie.
